Anca B. despre Monica Neda

Îmi place foarte mult sa povestesc despre nașterea fetitei noastre. Sunt foarte mândră pentru că am născut natural într-o lume unde cezariana e la modă. Ar fi multe de spus dar vreau sa ma rezum exact la experiența noastră cu Moni.

Înainte să rămân însărcinată, eram terorizată de ideea de a fi însărcinată. Însă am dat de niște grupuri super pe Facebook și am început să-mi antrenez mintea spre lucruri pozitive. Și tot pe Facebook am dat și de Moni. Ea mi-a împrumutat cartea Hypnobirthing pe care am citit-o cu nesaț și care mi-a luminat mintea. Apoi am ținut legătură și am hotărât împreună să-mi ofere sprijin în călătoria mea spre o naștere frumoasa. Și pentru mine chiar a fost o naștere frumoasa.

Eu mi-am dorit sa stau cât mai mult acasă în travaliu. Nu mi se părea deloc înfricoșător acest lucru, iar gândul ca pe lângă soțul meu am sa mai am lângă mine o persoana care a mai trecut prin asa ceva a fost îndeajuns.

Așadar, sosit-a ziua de naștere a fetitei noastre. Travaliul a început undeva pe la ora 23.00. Contracțiile erau dureroase dar suportabile. Destul de dese totuși. Moni îmi spusese sa o sun la orice ora din zi și noapte. Am mai așteptat pana la ora 03.00 când am anunțat-o ca travaliul este “in the house” dar că-l mai suport încă singura și nu e musai sa vina. Pe la 07.00 am chemat-o in ajutor. Durerile erau tot mai insuportabile. Soțul mi-a fost alături tot timpul. Însă parca nu aveam nevoie de nicio atingere. Și Moni a înțeles asta. Îmi urmarea contracțiile și ma încuraja tot timpul ca sunt pe drumul cel bun și ca fetita mai are puțin și ne vom cunoaște.

Nu pot descrie în cuvinte cât de dureroase erau contracțiile, însă Moni și soțul meu erau acolo sa nu ma lase sa dezarmez. După aproape 10 ore de travaliu, simțeam ca ma lasă toate puterile. Lacrimile îmi curgeau șiroaie și le spuneam ca nu mai pot. Moni a aplicat tot felul de “remedii” sa ma sprijine și sa ma facă sa-mi păstrez calmul. Cel mai mult mi-a plăcut masajul cu un super tel în par.☺Ador sa mi se umble în par și asta îmi făcea bine. Dar cand veneau durerile nu-mi mai trebuia nimic. Pentru ca travaliul dura deja de ceva vreme și nici un semn de rupere a membranelor sau pierdere a dopului gelatinos, Moni a zis sa încercăm procedura de Spinning Babies. Zis și făcut. Cam la vreo 2 ore după asta, am început sa am secreții sângerii, și nu a mai durat mult și am pierdut dopul gelatinos. Acela a fost momentul în care am decis ca e timpul sa mergem la spital. După 16 ore de travaliu eram dilatata maxim. În cel mult o ora de când ajunsesem la spital, mi-am strâns la piept fetita mult așteptată.

Atunci când am cunoscut-o pe Moni, eram destul de hotărâtă în ce direcție va merge nașterea bebelușei noastre: sa duc sarcina cât mai relaxata, sa aștept momentul când fetita va hotărî sa se nască , sa stau cât mai mult acasă în travaliu și sa nasc natural, nemedicalizat. Totuși,desi aveam un sprijin solid in soțul meu, mai aveam nevoie de cineva care sa vibreze cu simțirile mele. O femeie mai precis. Când a întrat pe ușa casei noastre, după vreo 7 ore de travaliu, am simțit ca iau o gura de aer proaspăt. Când simțeam ca ma prăbușesc de durere și Moni m-a luat în brate sa ma încurajeze, m-am uitat în ochii ei și am simțit ca pot sa duc asta pana la final. Când îmi spunea ca trebuie sa mai pot, pentru ca în curând ma voi întâlni cu fetita mea, mai înduram încă un pic durerea.

Se simte în atitudine și privire ca face totul cu dedicare și plăcere. Oricât de grea e clipa, pune ceva praf magic și se schimba perspectiva. Gânduri grele și încețoșate? Nu-i stres, pentru toate are un răspuns pozitiv. E genul de om peste care as vrea sa dau în orice fel de domeniu. De ceva vreme eu și soțul meu, ne-am obișnuit sa facem unele lucruri și sa luam unele decizii în afara sistemului deja impus și prea des practicat. Și de fiecare data când găsim persoane care și ele gândesc asa, simțim ca nu e o lupta în vânt, nu suntem singuri. Viata e mult mai ușoară când respiri aer pozitiv.

Ca o concluzie: ești însărcinată și ai un rucsac plin de temeri și frici nerezolvate? Cheam-o pe Moni la un ceai și ceata se va risipi. Va doresc tuturor sa vorbiți cu atâta mândrie despre nașterea copilului vostru.

Live, love, shine.

Anca B.