În conversația Norei cu Cristina Koriche, intrăm în inima uneia dintre cele mai sensibile întrebări ale maternității: cine este cu adevărat alături de femeie în ziua în care dă naștere?
Pentru că, dincolo de tehnicalități, protocoale și statistici, rămâne o realitate faptul că nașterea este un moment profund uman, iar mama are nevoie de un sprijin tot atât de uman. Aici apare rolul doulei — nu ca înlocuitor al cadrelor medicale, ci ca punte, ancoră și martor blând al transformării.
O doulă nu ia decizii medicale, nu intervine, nu promite „nașteri perfecte”. Dar poate să ofere ceva ce e greu de găsit într-un sistem grăbit: continuitate, prezență și un spațiu emoțional sigur. Poate traduce limbajul medical în limbajul inimii, poate proteja ritmul mamei în travaliu, poate fi vocea calmă care normalizează fricile și setează limitele.
Iar în situații delicate — cum sunt nașterile prin cezariană, travaliile lungi sau surprizele neașteptate — prezența doulei devine uneori diferența dintre o experiență copleșitoare și una ce poate fi integrată mai ușor.
Nașterea transformă. Dar felul în care o trăim depinde enorm de cine ne ține spațiul în acele ore.
Urmărește mai jos întreaga discuție ce a avut loc între Nora Niculescu, Președintele Asociației Doula România și Cristina Koriche, consultant în alăptare IBCLC și medic pediatru.
