Primul curs de formare ca doula post-partum din Romania a avut loc in 23 – 26 mai, la Cluj-Napoca. Asa cum proaspetele mame au nevoie de cateva zile de liniste imediat dupa nastere, si proaspetele doule post-partum au avut de la noi un ragaz de odihna si sedimentare a celor aflate la curs. Si tot la fel ca proaspetele mame, de indata ce s-au acomodat cu noul rol, si-au luat rolul atat de in serios, incat cu greu si-au gasit timp pentru altceva. Dar si-au gasit totusi un ragaz ca sa ne trimita cateva ganduri despre curs.
Doula Romania: Care este experienta ta profesionala de pana la cursul doula post-partum?
Madalina Gugu: Desi am absolvit Facultatea de Educatie Fizica si Sport in Galati si Facultatea de Management in Brasov, am lucrat timp de 10 ani in industria jocurilor de noroc, in live game, unde am inceput fiind crupier si am terminat, daca pot sa spun asa, fiind asistent manager cand am ramas insarcinata.
Ramona Aldea: Am lucrat 6 ani in banca si 2 ani in outsourcing pana la bebe.
Mihaela Cristina Balan: Am lucrat in multe domenii. Operator – preparator in fabrici de medicamente, educatoare, invatatoare, o perioada m-am ocupat de o pasiune de a mea – hand made ul.
Anca Munteanu: La bază sunt Inginer Biochimist cu specializare pe partea de Alimente.
Doula Romania: Care este experienta ta cu copiii si cu proaspetele mame de pana acum?
Madalina Gugu: Am 2 copii, gemeni, de 2 ani si 8 luni, cu care m-am descurcat in mare parte singura, dupa o venire a lor pe lume plina de provocari. Din experienta mea am reusit, cred eu, sa ajut si alte mamici din jurul meu, fara sa am o certificare in domeniu.
Ramona Aldea: Inainte sa am propriul copil, nu ma interesau absolut deloc. Am inceput sa citesc in sarcina, cursul Lamaze cu moasa Irina Popescu m-a ajutat foarte mult si a pus baze solide in ceea ce priveste ingrijirea bebelusului, atitudinea fata de el in ceea ce priveste plansul, somnul… Mi-a schimbat viziunea asupra unor aspecte “mostenite” din cultura populara. Asa ca am transmis cu foarte mare incantare informatiile aflate pe parcurs tuturor proaspetelor mamici cu care am interactionat. Uneori cu succes, alteori mai putin.
Mihaela Cristina Balan: Se pare ca de mica (8-9 ani ) eram dadaca tuturor copiilor din jur, apoi, de la 16 ani am crescut-o pe sora mea mica. Pentru ca fac parte dintr-o familie de femei (3 generatii in care 10 fete si 1 baiat in prima generatie) si am prietene cu bebei am avut mai mereu contact cu proaspete mamici 🙂 Am inceput sa experimentez de cand o am pe galusca mea. Atunci am inceput sa invat cu adevarat.
Anca Munteanu: Cu proaspetele mămici nu am experiență. Cred. Însă am “experiență cu mine”, ca proaspătă mamă. Defapt am două: una tristă și una frumoasă. Cea tristă m-a făcut să cred că e nevoie de Doula post-partum, iar cea frumoasă m-a convins că eu trebuie să fiu Doula post-partum.
Doula Romania: Care este motivul pentru care doresti sa profesezi ca doula post-partum?
Madalina Gugu: Vreau sa ajut proaspetele mamici, sa fiu acolo pentru ele, pentru ca eu chiar stiu cum e sa ai nevoie de o doula postpartum, dar sa nu fii norocoasa sa fi existat asa ceva in orasul tau cand tu ai avut nevoie.
Ramona Aldea: Imi doresc sa profesez ca doula post partum ca sa ajut mamicile si bebelusii sa traverseze mai lin perioada de acomodare la viata extrauterina, cu informatii potrivite, cu sprijin moral, emotional si o vorba buna. Bebelusia timpurie mi se pare asa o perioada frumoasa, incat mi se pare mare pacat sa fie traita in spaime, mituri si nelinisti.
Mihaela Cristina Balan: Sarcina si nasterea mi se par niste minuni. De aceea mereu mi-am dorit sa fiu moasa sau sa pot sa ajut proaspetele mame care nu au ajutor sau care nu stiu prea multe despre bebelusi. Sa pot sa ofer mamei o experienta frumoasa. Dar din cauza sistemului medical de la noi am renuntat la mosit. Daaaaar o sa vreau sa fac cursul de doula la nastere 🙂 Pana atunci ma axez pe proaspete mamici. Stiu cum este sa nu ai ajutor, pentru ca eu nu am avut si este tare greu sa te imparti si sa faci toate treburile in casa, bebe si sot.
Anca Munteanu: Principalul motiv este faptul că sunt convinsă că, dacă aveam după prima naștere o doula post-partum în preajmă, totul era diferit. Poate mai ușor și sigur mai frumos. Pentru că încă sufăr că tata e în cer, iar mama e departe. Pentru că am cerut ajutor și mi s-a întors spatele..
Pentru că, cu doi copii mici cu febră și fără pâine în casă, mi-a trecut prin cap ideea că trebuie să existe sau să concep o variantă de a ajuta mamele ca mine. Știu că nu sunt “singura mamă singură”. Când am văzut ce presupune o doula post-partum mi-am amintit de acest gând. Era cadrul perfect pe care eu nu reușisem să-l creez. Era acea pereche de pantofi pe care nu ai încercat-o dar ști că sunt facuți special pentru tine.
Pentru că ceea ce am trăit după prima naștere mă face să fiu empatică cu proaspetele mămici.
Pentru că aș vrea ca nicio mamă să nu știe cât e de trist să te îndrăgostești de bebelușul tău când el nu mai e bebeluș, din cauza unui început dureros de trist.
Mi-am dorit toată viata copii. După primul copil, m-am speriat. Atât de tare încât am zis că nu mai vreau. Apoi, după ce m-am îndrăgostit de copila mea, m-am mai gândit. Acum am doi pui și aș mai vrea încă vreo 8. Dar încerc să fiu realistă. Parcă aș vrea doar așa… să fie ai altora… cu mine în preajmă. Și doula post-partum se mulează perfect pe visul meu.
Doula Romania: Ce ti-a placut cel mai mult la cursul de formare ca doula post-partum?
Madalina Gugu: Cel mai mult? Caldura cu care am fost primita, caldura si totodata seriozitatea cu care a fost predat tot acest curs, mi-a bucurat sufletul sa va ascult si sa invat de la voi.
Ramona Aldea: Cel mai mult la curs mi a placut atmosfera. Dupa cum v-am mai spus, m-am simtit ca in tabara.
Mihaela Cristina Balan: Berzele profesoare! Calme, intelegatoare si pentru ca au avut rabdare sa raspunda la toate intrebarile pe intelesul tuturor. Atmosfera de cuib 🙂
Anca Munteanu: Existența unui cadru care să-mi dea șansa să fac acel ceva pe care mi-l doream la un moment dat pentru mamicile depășite de situație. Faptul că deși am doi copii am învățat multe lucruri pe care nu le știam.
Faptul că m-a entuziasmat să îmi doresc cu adevărat să ajut mamele. Faptul că am cunoscut echipa Cuibului și pe celelalte participante.
Doula Romania: Ce nu ti-a placut la curs?
Madalina Gugu: Nu mi-a placut ca a fost asa scurt.
Mihaela Cristina Balan: Ca a fost prea scurt 🙁
Anca Munteanu: Aș fi vrut să dureze măcar o săptămână.
Doula Romania: Cum ti s-a parut colectivul de femei cu care ai fost colega la curs? Ai invatat ceva si de la ele?
Madalina Gugu: Am fost un grup de femei cu personalitati diferite, zic eu, dar totusi cu aceeasi dorinta de a darui. Cu siguranta am invatat cate ceva de la fiecare si din povestea fiecareia.
Ramona Aldea: Colegele de curs au fost foarte simpatice si ele.
Mihaela Cristina Balan: Frumos si deschis. Da, se pare ca mereu o sa invatam una de la alta, adica de la mama la mama 🙂
Anca Munteanu: Ascultând trăirile și experiențele unora dintre ele am conștientizat diferite lucruri despre mine. Doula Romania: Ai avut revelatii, momente „uau!”, in timpul cursului? In legatura cu ce subiecte?
Madalina Gugu: Da! Fara doar si poate au fost momente wow. Pentru mine, marcant, a fost momentul in care s-a discutat despre comunicare, ascultare activa, empatie. La capitolul asta am avut ce invata si intelege, este unul din punctele mele slabe si cred ca voi ati pus o piatra de temelie importanta.
Ramona Aldea: Momentul meu de revelatie este cumva in afara curriculei: uleiurile esentiale si thetahealing-ul, dar aici trebuie sa-mi pun un pic ordine-n ganduri si simtiri, sa vad pe ce e de lucrat.
Mihaela Cristina Balan: Cadoul oferit de Maria – ThetaHealing-ul. Multumesc, Maria! Multumesc Nora si Emma pentru ca ati fost de acord!
Anca Munteanu: Momentele de “uau” au fost cele în care am înțeles câte ceva despre mine. Au fost momentele în care am retrăit fragmente din trecut și cele în care în sfârșit mi-am auzit gândurile pe care nu am îndrăznit până acum să le aud în “galagia” sufletului meu.
Pentru Doula Romania, cursul a fost o adevarata bucurie! Pentru ca putem sa ajutam cateva mame sa ajute, la randul lor, alte mame. Impreuna, sustinem maternitatea!
Be First to Comment