Am fost odată ca niciodată… însărcinată în 6 luni și jumătate 🙂 Moment în care, după multe ocazii de dat târcoale paginii ei web, grupurilor, de citit mărturii ale altor mămici pe care le-a susținut, cât și după discuții cu partenerul și cu mine însămi despre a avea sau nu o doula postpartum pentru momentele de după naștere, am prins curaj să iau legătura cu Adelina.
Știam într-un fel de mult că doar pe ea o vreau. Așa am simțit și cumva mă temeam să nu mă refuze sau să nu poată, fiindcă știam că devenise la rândul ei mămică… cu tot ce presupune asta la pachet. Și s-au aliniat astrele. Și mi-a spus “da” 🥰 Iată una dintre acele relații-cheie, definitorii, cu prea puțină reclamă, dat absolut esențială în devenirea ca proaspătă mamă și proaspăt tată: doula postpartum. Pentru că fără ea aș fi fost deja de bună vreme în hăul unei zdravene depresii postnatale.
Emma
Când m-am gândit prima data să am alături o doula la ceea ce avea sa fie NVDC-ul meu, ma încerca un sentiment de teama...cum sa găsesc eu o persoana care sa ma însoțească trup dar și suflet în cea mai intensă, intimă, copleșitoare experiență?
Un seminar fain, condimentat cu emoție pură dar și cu multe informații utile m-a convins că Adelina putea fi ceea ce căutam. A devenit certitudine când am avut prima întâlnire cu ea. Apoi totul a curs în valuri :)... Și-a făcut loc în inima mea astfel încât sa o las sa îmi picure cunoștințe, forța, încredere și credința atunci când aveam cea mai mare nevoie.
Au fost 14 ore în care a muncit la propriu alături de mine, de noi, atât fizic cât si psihic ca eu sa îmi împlinesc visul. A știut să mă motiveze, să mă aline, să îmi preia din emoție, să mă echilibreze, să lucreze cu mine tot ceea ce a fost necesar pentru a susține travaliul.
Când a venit pe lume minunea, am întrebat-o ca pe o extensie a mea: "Chiar am reușit?" și printre acele sentimente multe și diverse, am reușit sa disting pe fața ei oboseală, fericire și multă mulțumire. Atunci am știut clar ca fără ea nu as fi reușit, trebuia sa fie parte din experiența noastră! Mulțumim, draga noastră doula!
Teo, mami, tatiDiana
Fiind însărcinată cu al doilea copil, am hotărât să mă informez cât se poate de bine referitor la naștere naturală, căci deși la prima naștere mi-am dorit foarte mult să nasc natural, tot la cezariana am ajuns, că de altfel, așa se poartă în România. Astfel, am aflat de doula și rolul ei în timpul nașterii. Așa am ajuns să o cunosc pe magnifica Adelina.
Ea a fost o alinare pentru sufletul meu. Când a venit ziua cea mare, chiar dacă era miezul nopții, chiar dacă era frig, a venit imediat ce a auzit că am nevoie de ea și atât timp cât trupul meu se pregătea de marea venire a prințesei, iar mintea era într-un alt univers Adelina mi-a fost de mare ajutor.
M-a ajutat să-mi păstrez calmul și rațiunea, m-a susținut în cele mai importante clipe ale vieții mele. A terminat să-mi strângă bagajul pentru maternitate, îmi făcea masaj în timpul contracțiilor, care mă relaxau și mă înviorau, îmi șoptea cuvinte de laudă și susținere, ceea ce m-a ajutat mai ușor să suport durerile prin care trecea corpul meu. M-a îndrumat și m-a susținut tot travaliul, chiar dacă în spital nu a avut voie să mă asiste în sala de naștere, ea a stat pe holurile spitalului până am fost transferată în salon.
Slavă Domnului că trăim în secolul XXI, cand telefonul fără fir și internetul e la putere, că doar așa a stat doula mea dragă, cu telefonul în mână butonând mesaje de susținere și încurajare. Deși nu prea îi răspundeam la cele scrise, ea oricum mă suna, îmi scria, iar eu citeam și prindeam puteri să merg mai departe, să-mi ating scopul mult dorit - de a naște cât se poate mai NATURAL, precum am fost create de Dumnezeu.
Într-un final am reușit să o aduc pe lume pe prințesa noastră pe cale naturală și îi mulțumesc din suflet Adelinei pentru tot suportul acordat, că în orice clipă fiind lipsită de puteri puteam ceda și cere cezariana. În aceeași zi, cum s-au deschis ușile pentru vizitatori, Adelina a venit să ne vadă.
În concluzie, pentru mine a fost o experiență de neuitat, un lucru într-o echipă minunată. Chiar dacă ești susținut și ajutat de soț, mamă, soră, oricine din cei apropiați, nu se compară cu rolul doulei în acest eveniment important din viață.
Anastasia
Pe Adelina am cunoscut-o la cursul prenatal pe care l-am urmat împreună cu soțul meu. În cele câteva zile de curs am aflat informații prețioase despre sarcină și o naștere frumoasă, naturală. Totodată, am cunoscut omul frumos care este Adelina și, simțind o conexiune cu ea, eu și soțul am hotărât să ne asiste la nașterea bebelușei noastre.
În zorii dimineții de 3 mai, la ora 5, au început primele semne de travaliu și emoțiile ne-au copleșit la gândul ca aceasta va fi ziua cea mare. Adelina a fost alături de mine de la început, sfătuindu-mă și dându-mi informații despre fiecare etapă prin care treceam, liniștindu-mă sufletește că totul este asa cum trebuie să fie. Știa exact prin ce trec! Când contracțiile s-au mai intensificat, a sosit acasă unde am mai petrecut ceva timp, am vorbit, am numărat și am experimentat diferite poziții pentru a-mi alina durerile contracțiilor.
Știam ca scopul nostru era sa petrecem cat mai mult timp din travaliu acasă, unde este cald și bine. Spre seară, la ora 20:40, am ajuns împreuna la spital, aveam dilatație completă și am intrat direct in sala de nașteri. Nici nu am simțit cum au trecut cele 2 ore și un pic până am născut: am încercat diverse poziții de naștere, i-am strâns puternic mâinile în timpul contracțiilor atât de dureroase (Ade, iartă-mă dacă te-am strâns prea puternic!).
M-a liniștit și m-a îndrumat, i-a anunțat pe ai mei ca totul este în ordine, mi-a adus apă să mă hidratez, mi-a pus compresă rece pe frunte… Hormonii nașterii m-au dus în altă lume și cu siguranță sunt momente de care nu îmi amintesc, dar știu ca am simțit că am alături de mine persoana potrivită pentru a mă sprijini să am o naștere asa cum visam, cu încredere în mine și fără traume emoționale. Bebelușa mea era perfectă, o visasem de atâtea ori și acum era la pieptul meu, ajutată de Adelina să se atașeze la sân. Seara s-a încheiat cu familia mea extinsă lângă noi. Fericirea plutea in aer!
Mulțumesc Universului că a făcut astfel încât nașterea mea sa aibă loc fix cu o zi înainte ca Ade sa plece din București. Mulțumesc Ade, pentru ziua lui Ingrid, îngerașul meu!
Anca Onea
Eram însărcinată cu a doua minune din viața noastră și am decis că voi face tot ce-mi stă în putință pentru a nu mai ajunge din nou la cezariană. Așadar, mi-am ales maternitatea cea mai prietenoasă cu nașterea naturală pe care am găsit-o, medicul cel mai pro NVDC de care am auzit și moașa cea mai renumită. Dar mai lipsea ceva…
Știam că mi-ar trebui și o doula, însă nu mi-aș fi imaginat vreodată că o doula poate face o diferență atât de uriașă! Dumnezeu m-a călăuzit către o doula magnifică, căreia îi sunt recunoscătoare că există, că și-a ales această menire și că ne-a acceptat chiar dacă am ajuns la ea foarte aproape de termen.
Dar îi sunt recunoscătoare în primul rând pentru dedicarea cu care a stat alături de noi într-un travaliu lung de 20 ore, pentru trucurile magice cu care de multe ori mi-a luat durerea cu mâna, pentru susținerea emoțională continuă și necondiționată pe care mi-a oferit-o, pentru puterea pe care mi-a dat-o de fiecare dată când simțeam că n-o să pot, pentru firescul din glasul ei, pentru modul în care reușea să transforme orice frică în ceva pozitiv și încurajator.
Nimic nu e imposibil când ai alături de tine un om pentru care miracolul vieții este sensul suprem al propriei vieți. Îți mulțumesc, dragă Adelina,doula magică!
Adriana Caitas
