Cine si de ce vrea sa devina doula

Cursul de formare de doula la nastere pe care l-am tinut recent in Constanta a fost inca o ocazie sa intalnesc oameni frumosi la suflet, mame care simt ca este vocatia lor sa fie sprijinul viitoarelor mame. Cum drumul spre casa a fost suficient de lung, am avut timp sa recapitulez in minte aceasta experienta si sa sintetizez ideile legate de cine si de ce vrea sa devina doula.

Cine poate deveni doula

Oricine! Tocmai pentru ca a fi doula nu e o meserie, ci o vocatie! Se orienteaza inspre munca aceasta doar cine ajuta cu inima deschisa si cu bucurie. Pentru ca e nevoie de empatie, de capacitatea de a asculta, dorinta mare de a servi, de a fi alaturi, de a sprijini, de capacitatea de a stimula increderea, de caldura. Iar cine are inascute aceste trasaturi de caracter poate sa dobandeasca bagajul de informatii teoretice si practice necesare pentru a se forma si a performa ca doula.

Desigur, experienta profesionala acumulata in meserii conexe cu ingrijirea corpului uman este utila, pentru ca grabeste procesul de absorbtie a unor termeni tehnici. Dar nu-i o meserie ce se limiteaza la asistente medicale, kineto- si fizioterapeuti, maseuri ori medici. Avand deschiderea de inima si minte necesare, si programatoarele, profesoarele univesitare ori casnicele pot fi doule excelente!

De ce ar vrea cineva sa devina doula

Pentru ca a trecut prin experienta devenirii ca mama si pentru ca vrea sa le ofere una cat mai frumoasa viitoarelor mame! Motivatia vine din felul in care doresc sa scoata tot ce e mai bun din felul in care au nascut. La nivel personal munca de doula e terapeutica pentru cine o practica – vindeca si compenseaza, face pace cu trecutul. Pentru viitoarele mame e preventiva – elimina majoritatea motivelor de frustrare legate de cum decurge nasterea, astfel incat ea sa fie o experienta asumata profund si cu bucurie.

Noua doula si relatia ei cu mediul medical

Strategia de comunicare cu personalul medical poate consuma mai multe resurse interioare decat solicita conectarea la personalitatea fiecarei gravide asistate la nastere. Pentru ca traditia sistemului medical vine cu o ierarhie nerostita, dar suficient de tangibila, care plaseaza la baza ei pe oricine din afara personalului medical. In plus, munca doulelor este foarte putin cunoscuta in Romania, formarea lor s-a facut necoordonat si nestandardizat. Asa ca felul in care se construieste relatia cu medicii si asistentele este o provocare pentru orice doula, nu doar pentru cele care abia incep.

O buna relatie doula-personal medical se construieste pe:

• asumarea competentelor: doula se limiteaza la sprijin psiho-emotional si fizic nemedical acordat gravidei – atat in timpul sarcinii cat, mai ales, in timpul nasterii; 
• obiectivitate: doula nu interfereaza cu recomandarile medicale si nu incearca sa influenteze parintii in alegerile pe care le fac vizavi de supravegherea sarcinii si derularea nasterii
• parteneriat: doula face echipa cu personalul medical, urmarind impreuna binele suprem al mamei si copilului, atat fizic, cat si emotional
• sinceritate: medicii, moasele si asistentele trebuie sa fie informati corect despre faptul ca gravida este insotita de o doula si nu de „o prietena” ori „cineva din familie”. Incurajez participarea doulei la controalele de rutina lunare, alaturi de viitorii parinti, ocazie cu care medicul ce urmareste sarcina si, probabil, va asista si nasterea, poate sa se familiarizeze cu doula si ii poate evalua nivelul de competenta.

Subiectele favorite din cursul de formare doula la nastere

Sunt cateva subiecte care starnesc apetitul de discutie si de cunoastere al cursantelor, iar intalnirea din septembrie de la Constanta mi-a confirmat faptul ca sunt cu adevarat in topul preferintelor:

• experienta mea ca doula: cu ce situatii m-am confruntat, cum le-am gestionat, care e relatia cu cadrele medicale si cum poate fi ea imbunatatita;
• masurile de confort in timpul travaliului: pentru ca masajul picioarelor si al spatelui ori dubla apasare a soldurilor sunt tehnici concrete, cu efecte daca nu masurabile, macar foarte vizibile, atat pentru femeia in travaliu cat si pentru sotul ei si personalul medical
• psihologia femeii insarcinate si a proaspetei mame: ce nevoi emotionale are mama si cum poate doula veni in intampinarea acestor nevoi

Subiectul de curs cu cele mai mari provocari

Invariabil, cea mai mare provocare pentru o doula este cum sa ramana empatica si solidara in situatiile in care contravin convingerilor ei personale, cand gravida face alegeri pe care doula nu le-ar fi facut, cand medical se intampla lucruri cu care doula nu rezoneaza, cand altcineva se comporta cu mama intr-un mod pe care doula nu-l vede benefic.

Metoda de depasire are mult de-a face cu lucrul cu propria persoana – sa ne cunoastem cu noi, sa ne constientizam sensibilitatile, sa lucram cu ele, sa invatam sa controlam anumite impulsuri. Si eu simt ca aceasta este partea cea mai provocatoare a muncii ca doula, insa este si cea prin care putem sa ne modelam in persoane mai echilibrate, senine si pline de incredere in sine.

Dupa ce am asistat la cateva zeci de nasteri, pot spune ca nu mai am tracul de la inceput, dar ca traiesc din plin, prin toti porii sufletului meu, emotia unica pe care o simte o mama ce-si vede pentru prima data bebelusul abia nascut. E o clipa incarcata de vitalitate si energie exceptionala – cea care ne face sa iubim sansa de a fi doule!